Guta și acidul uric: alimentație, stil de viață și ce ajută

Guta este una dintre cele mai dureroase forme de artrită și aproape întotdeauna începe cu un singur număr în sânge: nivelul acidului uric. Când acesta este ridicat timp îndelungat, în articulații se formează cristale ascuțite de urat, care declanșează un atac brusc și cumplit, de obicei la degetul mare de la picior. Vestea bună este că alimentația și stilul de viață pot reduce nivelul acidului uric și pot atenua numărul de atacuri. Cea mai puțin plăcută: la majoritatea oamenilor acest lucru singur nu este suficient și nu tratează guta în sine. În acest articol vom trece lucid prin ce să limitezi din alimentație, ce ajută, unde își au locul suplimentele și când cuvântul îi revine medicului.

Alimentație sănătoasă în gută: apă, legume proaspete, cireșe și lactate degresate pe masă
Sănătate & nutriție

Avertisment important (temă medicală): Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește îngrijirea medicală ori medicamentele. Guta este o boală cronică care ține de competența medicului. Alimentația și stilul de viață pot susține tratamentul și pot reduce acidul uric, dar nu tratează și „nu vindecă" guta în sine. Atacul acut de gută, atacurile repetate și administrarea medicamentelor (de exemplu alopurinol, colchicină) se discută întotdeauna cu medicul. La o durere puternică a articulației însoțită de febră, consultați medicul de urgență, poate fi vorba despre o infecție.

Pe scurt:

  • Guta apare la un acid uric ridicat timp îndelungat (hiperuricemie), când în articulații se depun cristale de urat.
  • Din alimentație are sens să limitezi organele (măruntaiele), carnea roșie, unele fructe de mare, alcoolul (mai ales berea) și fructoza din băuturile îndulcite.
  • Ajută o hidratare suficientă, lactatele degresate, legumele, alimentele integrale, cafeaua și cireșele.
  • Suplimentele au doar un rol complementar: vitamina C reduce ușor acidul uric, extractul de cireșe are dovezi promițătoare, dar slabe.
  • Alimentația mută nivelul doar puțin; medicamentele reduc uricemia mai pronunțat. Cel mai bun rezultat îl dă combinația sub supravegherea medicului.

Ce este guta și acidul uric

Guta (podagra) este un tip de artrită inflamatoare. Apare atunci când în sânge este prea mult acid uric. Această stare se numește hiperuricemie. Acidul uric în exces se poate transforma în cristale mici, aciforme, de urat, care se depun în articulație și în țesuturile din jur. Corpul reacționează la ele cu o inflamație puternică și tocmai acesta este atacul de gută.

Atacul tipic vine brusc, adesea noaptea, și afectează cel mai des articulația de la baza degetului mare de la picior. Articulația este fierbinte, umflată, roșie și atât de sensibilă încât suportă greu chiar și atingerea cearșafului. Un atac netratat dispare de obicei în una până la două săptămâni, dar guta este cronică. Fără controlul acidului uric, atacurile revin și în timp pot deteriora articulațiile.

Este important să distingem două lucruri. Acidul uric ridicat în sânge este un rezultat de laborator. Guta este o boală care poate, dar nu trebuie neapărat să apară din acest rezultat. Nu oricine cu uricemie mai mare face gută, iar despre tratament decide întotdeauna medicul, în funcție de tabloul general, nu de un singur număr.

De ce apare guta

Acidul uric este un produs de deșeu care apare la descompunerea purinelor, adică a substanțelor care se găsesc în celulele noastre și în unele alimente. În condiții normale, rinichii îl elimină prin urină. Problema apare atunci când corpul produce prea mult acid uric sau când rinichii nu reușesc să-l elimine suficient. Nivelul crește, iar riscul de cristale sporește.

La apariția gutei contribuie mai mulți factori, iar alimentația este doar unul dintre ei. Potrivit NHS, printre factorii de risc se numără supraponderea, consumul crescut de alcool, unele medicamente (de exemplu diureticele și anumite medicamente pentru tensiune), boli precum diabetul, colesterolul ridicat ori boala renală și, de asemenea, genetica. Guta apare mai frecvent la bărbați și se poate aduna în familii.

Acesta este motivul pentru care trebuie să fim cinstiți față de alimentație. Dieta poate influența nivelul acidului uric, dar adesea nu atât de pronunțat ca medicamentele, iar la o parte dintre oameni predomină factorii genetici și renali, pe care pur și simplu nu îi învingi prin mâncare.

Alimentația: ce să limitezi și ce ajută

Rostul schimbărilor alimentare în gută este simplu: să reducem aportul de purine și de substanțe care înrăutățesc eliminarea acidului uric și, dimpotrivă, să susținem ceea ce ajută corpul să-l elimine. Este vorba despre un obicei de durată, nu despre o dietă strictă de scurtă durată.

Ce să limitezi

  • Organele (măruntaiele) (ficat, rinichi, creier): se numără printre cele mai bogate surse de purine și sunt de obicei primele pe lista de limitări.
  • Carnea roșie: de vită, de porc și de miel conțin mai multe purine; nu trebuie să o elimini complet, dar merită să limitezi porțiile.
  • Unele fructe de mare și pești: anșoa, sardine, macrou, heringi și midii sunt asociate cu atacurile de gută.
  • Alcoolul, mai ales berea: berea are un conținut ridicat de purine, iar alcoolul în general împiedică rinichii să elimine acidul uric, care se acumulează astfel în organism. NHS recomandă ca, în gută, alcoolul să fie menținut la un nivel scăzut și să existe zile complet fără el.
  • Fructoza și băuturile îndulcite: fructoza crește producția de acid uric în ficat. Atenție mai ales la limonadele dulci, sucuri și produsele cu sirop de glucoză-fructoză.

Ce ajută

  • Suficiente lichide: o hidratare bună ajută rinichii să elimine acidul uric în exces. Apa este aici baza; orientativ se indică în jur de 5 până la 8 pahare pe zi, însă în boala renală sau cardiacă discutați aportul de lichide cu medicul.
  • Lactatele degresate: studiile sugerează că laptele și lactatele degresate se asociază cu un acid uric mai scăzut și un risc mai mic de atac; proteinele din lapte susțin eliminarea acestuia.
  • Legumele și alimentele integrale: legumele sunt potrivite chiar dacă unele soiuri conțin purine; purinele vegetale înrăutățesc atacurile considerabil mai puțin decât cele din carne. Glucidele complexe și fibrele sunt o bază bună.
  • Cafeaua: consumatorii de lungă durată de cafea au, potrivit observațiilor, un risc mai mic de gută, dar nu toate studiile confirmă efectul. Cafeaua nu este un „medicament" pentru gută, doar o componentă rezonabilă a alimentației, dacă vă convine.
  • Cireșele: mai multe studii mai mici asociază cireșele și sucul acru de cireșe cu un acid uric mai scăzut și un număr mai mic de atacuri. Dovezile sunt promițătoare, dar încă slabe, iar cireșele nu au fost niciodată comparate direct cu medicamentele.

Privire de ansamblu: de limitat vs. potrivit

Mai degrabă de limitatMai degrabă potrivit
Organe (ficat, rinichi)Lapte și iaurt degresat
Carne roșie în porții mariLegume și leguminoase în cantitate obișnuită
Anșoa, sardine, macrou, midiiAlimente integrale și fibre
Bere și alcoolApă și suficiente lichide
Băuturi îndulcite și fructozăCafea (dacă vă convine) și cireșe

Tabelul este un rezumat orientativ al recomandărilor din sursele de mai jos. Adaptați meniul concret la starea dumneavoastră de sănătate, după consultarea medicului sau a dieteticianului.

Stilul de viață: greutatea și mișcarea

În afara farfuriei, cea mai mare influență o au două lucruri: greutatea corporală și mișcarea regulată. Supraponderea se asociază cu un acid uric mai mare și cu riscul de gută, așa că slăbirea treptată este adesea unul dintre cei mai eficienți pași. Accentul cade pe cuvântul treptată. Postul brusc și dietele rapide pot crește pe termen scurt nivelul acidului uric și pot provoca chiar un atac, de aceea trebuie evitate în gută.

Mișcarea regulată ajută la menținerea greutății și a metabolismului în echilibru. Alegeți activități care nu suprasolicită articulațiile afectate, precum mersul pe jos, înotul sau bicicleta. În timpul unui atac acut, dimpotrivă, menajați articulația, ridicați-o și aplicați o compresă rece (învelită într-un prosop, până la 20 de minute).

Dacă fumați, merită luată în calcul și renunțarea; fumatul înrăutățește mai multe boli însoțitoare care se asociază adesea cu guta, precum tensiunea ridicată sau diabetul.

Unde este rolul suplimentelor

Aici trebuie să fim deosebit de lucizi. Niciun supliment alimentar nu este un medicament pentru gută și niciunul nu înlocuiește tratamentul prescris de medic. Suplimentele pot fi cel mult un mic ajutor pentru un stil de viață sănătos.

  • Vitamina C: unele studii arată că un aport mai mare de vitamina C reduce ușor nivelul acidului uric. Efectul este însă mic, iar la persoanele cu gută instalată poate să nu fie suficient din punct de vedere clinic. NHS recomandă direct discutarea suplimentelor de vitamina C cu medicul, mai ales dacă aveți deja gută.
  • Extractul de cireșe: în studii mai mici s-a asociat cu un acid uric mai scăzut și un număr mai mic de atacuri, dar dovezile sunt slabe, dozarea nu este stabilită, iar extractul nu a fost niciodată comparat direct cu alopurinolul. Tratați-l ca pe un posibil supliment alimentar, nu ca pe un înlocuitor al tratamentului.

Dacă vă interesează suplimentele alimentare în general și cum să vă orientați printre ele, citiți ghidul nostru despre cum să alegeți suplimentele alimentare și adaptogenii. Plantele ayurvedice și formele verificate le găsiți în categoria suplimente alimentare ayurvedice. Din unghi antiinflamator pot fi interesante și curcuma sau betaglucanul și influența lui asupra imunității. Întotdeauna rămâne însă valabil că, în gută, primul cuvânt îl are medicul.

Atenție la mit: nici cireșele, nici vitamina C nu sunt o „terapie naturală a gutei". Pot ajuta ușor ca parte a unei alimentații sănătoase, dar nu înlocuiesc medicamentele care reduc acidul uric. Dacă aveți atacuri repetate, suplimentele singure nu vor rezolva problema.

Când să mergi la medic

Guta este o temă medicală, iar majoritatea deciziilor despre ea trebuie luate de medic. Adresați-vă lui în următoarele situații:

  • Primul atac: durerea bruscă și puternică, umflătura și înroșirea articulației (de obicei a degetului mare de la picior) țin de cabinet, ca să se confirme diagnosticul și să se înceapă tratamentul potrivit.
  • Atacuri repetate: dacă guta revine, este indicat un tratament planificat care scade acidul uric. Medicul (de familie, reumatologul, eventual urologul în cazul pietrelor renale de urat) evaluează dacă să-l prescrie.
  • Medicamentele întotdeauna prin medic: alopurinolul (reduce producția de acid uric) și medicamentele pentru atacul acut, precum colchicina sau antiinflamatoarele, se prescriu și se dozează exclusiv sub supraveghere medicală. Nu le începeți și nu le opriți niciodată singuri.
  • De urgență: dacă la durerea și umflătura puternică a articulației se adaugă febră, frisoane sau greață, căutați ajutor rapid; poate fi vorba despre o infecție a articulației, care necesită tratament imediat.

Alimentația și stilul de viață merg mână în mână cu tratamentul, nu în locul lui. Cele mai bune rezultate în gută le dă combinația ambelor, iar aceasta merită setată împreună cu medicul.

Concluzii esențiale

  • Guta apare la un acid uric ridicat timp îndelungat, când în articulații se formează cristale de urat.
  • Limitați organele, carnea roșie, berea și băuturile îndulcite; susțineți hidratarea, lactatele degresate și legumele.
  • Slăbirea treptată și mișcarea adecvată ajută; postul brusc poate provoca un atac.
  • Suplimentele (vitamina C, extractul de cireșe) au doar un rol mic, complementar, și nu înlocuiesc medicamentele.
  • Primul atac, atacurile repetate și toate medicamentele țin de competența medicului.

Întrebări frecvente

Nu. Alimentația poate reduce nivelul acidului uric și poate atenua numărul de atacuri, dar nu vindecă guta în sine. La majoritatea oamenilor, ajustarea alimentației și a stilului de viață este un complement al tratamentului, nu un înlocuitor al lui. Despre nevoia de medicamente decide întotdeauna medicul.

Mai ales organele, porțiile mari de carne roșie, unele fructe de mare (anșoa, sardine, macrou, midii), alcoolul (în special berea) și băuturile îndulcite cu fructoză. Acestea contribuie cel mai mult la producerea sau reținerea acidului uric.

Mai multe studii mai mici asociază cireșele și sucul acru de cireșe cu un acid uric mai scăzut și un număr mai mic de atacuri. Dovezile sunt promițătoare, dar slabe, iar cireșele nu au fost niciodată comparate direct cu medicamentele. Pot fi o componentă plăcută a alimentației, dar nu un înlocuitor al tratamentului.

Unele studii arată o scădere ușoară a acidului uric la un aport mai mare de vitamina C. Efectul este însă mic și la guta instalată poate să nu fie suficient. Dacă luați în calcul un supliment de vitamina C, mai ales la o gută deja diagnosticată, consultați mai întâi medicul.

La primul atac (durere bruscă și puternică și umflătură a articulației), la atacurile repetate și întotdeauna înainte de a începe medicamente precum alopurinolul sau colchicina. Dacă la durere se adaugă febră sau greață, căutați ajutor de urgență, poate fi vorba despre o infecție a articulației.

Alcoolul, mai ales berea, înrăutățește eliminarea acidului uric și este adesea un declanșator al atacurilor. Se recomandă menținerea aportului la un nivel scăzut și existența unor zile complet fără alcool. Cantitatea concretă discutați-o cu medicul, în funcție de starea dumneavoastră.

Avertisment: Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește sfatul medical de specialitate, diagnosticul ori medicamentele. Guta este o boală cronică; tratamentul ei, inclusiv medicamente precum alopurinolul sau colchicina, este coordonat de medic. La un atac acut, atacuri repetate sau o durere puternică a articulației însoțită de febră, consultați medicul. Înainte de schimbări în alimentație, slăbire sau administrarea de suplimente, consultați medicul sau farmacistul, mai ales dacă aveți o boală renală, cardiacă ori luați medicamente.

Tomáš Sokol, fondator Flexity
Tomáš Sokol Fondator Flexity & instructor de mișcare Verificat de specialiștii echipei Flexity

Surse