Uleiul de tea tree (arbore de ceai): utilizare și siguranță

Uleiul de tea tree, în română uleiul de arbore de ceai, este unul dintre cele mai cunoscute uleiuri esențiale din cosmetica de casă. Se obține din frunzele arborelui australian Melaleuca alternifolia și are un parfum pătrunzător, proaspăt, ușor camforat. În cosmetică și aromaterapie se folosește tradițional la îngrijirea pielii, a scalpului și ca parte din rețetele de casă, însă întotdeauna diluat. La acest ulei se aplică o regulă mai apăsat decât la majoritatea celorlalte: se manevrează cu grijă. În articol vom spune de unde provine, la ce se folosește în mod obișnuit, cum se diluează corect și de ce nu trebuie niciodată înghițit și nici lăsat la îndemâna animalelor de companie.

Sticluță închisă la culoare cu ulei esențial de tea tree (arbore de ceai) și o crenguță de Melaleuca
Uleiuri esențiale & aromaterapie

Pe scurt:

  • Uleiul de tea tree (arbore de ceai) provine din frunzele arborelui australian Melaleuca alternifolia; are un parfum proaspăt, camforat.
  • În cosmetică se folosește tradițional la îngrijirea pielii, a imperfecțiunilor și a scalpului, întotdeauna diluat într-un ulei purtător.
  • Nu îl administrați niciodată intern, înghițirea este toxică și poate fi periculoasă.
  • Pentru majoritatea oamenilor nu se aplică nediluat direct pe piele; înainte de folosire faceți un test pe o suprafață mică.
  • Este foarte toxic pentru pisici și câini; în apropierea lor folosiți-l doar cu mare grijă sau deloc.

Origine: arborele de ceai australian

Uleiul de arbore de ceai provine din frunzele arborelui Melaleuca alternifolia, care crește în zonele mlăștinoase din nord-estul Australiei. Locuitorii băștinași ai Australiei cunoșteau și foloseau frunzele acestui arbore de secole, iar denumirea „tea tree" i-au dat-o abia coloniștii europeni, care își fierbeau din frunze o băutură asemănătoare ceaiului. Cu adevăratul arbore de ceai, din care se face ceaiul negru sau verde, planta nu are nimic în comun.

Uleiul esențial se obține prin distilarea cu abur a frunzelor și crenguțelor. Rezultatul este un lichid limpede până la galben deschis, cu un parfum puternic, proaspăt și ușor medicinal, pe care mulți îl recunosc din produsele de drogherie. Tocmai această aromă caracteristică face din tea tree un ingredient îndrăgit al cosmeticii de casă și al rețetelor de curățare.

Calitatea uleiului diferă în funcție de compoziție. Se evaluează mai ales conținutul de terpinen-4-ol și proporția mică de cineol, care poate irita pielea. La cumpărare merită să alegeți un ulei cu denumirea botanică și țara de origine menționate, nu unul etichetat vag drept „parfum de arbore de ceai".

Utilizarea cosmetică tradițională

În cosmetica de casă tea tree are un loc bine stabilit. Tradițional se adaugă în preparatele pentru îngrijirea pielii mai grase și problematice, în rețete pentru imperfecțiuni și în tratamentele pentru păr, unde se apreciază prospețimea lui. Important este că întotdeauna vorbim despre o folosire cosmetică și aromaterapeutică, nu despre un tratament medical.

La piele se folosește cel mai des punctual, întotdeauna diluat. Câteva picături amestecate cu un ulei purtător sau cu un produs neutru pentru piele se aplică doar pe o zonă mică, nu pe toată fața. Mulți îl preferă ca parte a rutinei de seară la pielea mai grasă, însă rămâne o îngrijire, nu o rezolvare a problemelor cutanate, care țin de dermatolog.

În cosmetica pentru păr se adaugă în șampoane sau în împachetările cu ulei pentru scalp, unde aduce o senzație de prospețime și curățenie. Câteva picături într-o doză obișnuită de șampon de obicei ajung; mai mult nu înseamnă mai bine, iar la pielea sensibilă uleiul concentrat poate irita. În gospodărie tea tree apare și în rețete pentru curățarea naturală a suprafețelor, unde i se apreciază parfumul.

Cum se diluează corect

Diluarea este la tea tree elementul de bază. Uleiurile esențiale sunt foarte concentrate, iar tea tree se numără printre cele care irită pielea mai ușor, de aceea înainte de contactul cu pielea se amestecă cu un așa-numit ulei purtător (de bază), de exemplu de migdale, de jojoba sau de cocos.

Diluarea cosmetică obișnuită pentru piele se situează în jurul unu până la două procente, ceea ce înseamnă aproximativ o picătură de ulei esențial la o linguriță de ulei purtător. Pentru folosirea punctuală concentrația tinde să fie ceva mai mare, dar și așa vorbim despre o cantitate mică pe o suprafață mică. Un ghid detaliat despre proporții găsiți în ghidul nostru de diluare a uleiurilor esențiale și în prezentarea uleiurilor de bază și purtătoare.

Înainte de prima folosire faceți întotdeauna un test de toleranță. Aplicați o cantitate mică de ulei diluat pe partea interioară a antebrațului și așteptați cel puțin 24 de ore, ca să vedeți dacă apare înroșire sau mâncărime. Dacă da, nu folosiți uleiul. Acest pas merită la fiecare ulei esențial nou, dar la tea tree în mod special.

Siguranță: ce nu trebuie făcut niciodată

Tea tree are câteva reguli clare, care nu se încalcă. Uleiul nu se administrează niciodată intern, înghițirea uleiului de arbore de ceai este toxică și poate provoca tulburări serioase, inclusiv tulburări de coordonare și somnolență. Ține exclusiv de folosirea externă, cosmetică, și întotdeauna în formă diluată.

Uleiul nediluat direct pe piele nu se recomandă pentru majoritatea oamenilor. Tea tree concentrat poate provoca iritație, usturime sau reacție alergică, iar uleiul vechi sau depozitat greșit irită mai mult, fiindcă prin oxidare își schimbă compoziția. De aceea depozitați uleiul într-o sticluță închisă la culoare, sigilată și ferită de lumină și căldură.

Atenție deosebită cer sarcina, alăptarea și folosirea la copii. În aceste cazuri consultați un medic sau un farmacist înainte de a folosi orice ulei esențial și țineți uleiul departe de copiii mici. Dacă uleiul ajunge în ochi, clătiți cu multă apă, iar la apariția unor probleme căutați ajutor de specialitate.

Tea tree și animalele de companie

Acesta este subiectul care la tea tree se subestimează cel mai mult. Uleiul de arbore de ceai este foarte toxic pentru pisici și câini, și asta deja la cantități relativ mici, fie că animalele îl ling, fie că ajunge pe blana și pielea lor. Pisicile sunt deosebit de sensibile, fiindcă ficatul lor nu poate procesa unele substanțe din uleiuri.

În practică asta înseamnă că nu folosiți tea tree pe animale și nici în apropierea lor fără consultarea unui medic veterinar. Difuzarea uleiului într-o cameră în care se mișcă o pisică sau un câine poate fi riscantă, iar aplicarea pe blană este de-a dreptul periculoasă. Semne precum salivarea, slăbiciunea, tremurul sau tulburările de coordonare după contactul cu uleiul sunt motiv pentru o vizită imediată la veterinar.

Dacă aveți animale acasă și vreți să folosiți uleiuri esențiale, citiți articolul nostru separat despre aromaterapie și animale. Veți găsi în el care uleiuri sunt riscante și cum să organizați difuzarea astfel încât să nu vă puneți în pericol animalul.

Concluzii cheie

  • Uleiul de tea tree provine din frunzele arborelui australian Melaleuca alternifolia și în cosmetică se folosește tradițional la îngrijirea pielii și a scalpului.
  • Se diluează întotdeauna într-un ulei purtător (aproximativ o picătură la o linguriță), iar înainte de folosire se face un test de toleranță pe o suprafață mică.
  • Nu se administrează niciodată intern; înghițirea este toxică și periculoasă.
  • Este foarte toxic pentru pisici și câini, de aceea nu se folosește pe animale și nici fără grijă în jurul lor.

Dacă vreți să vă faceți o imagine de ansamblu despre uleiurile esențiale, începeți cu articolul nostru despre cum să alegeți și să folosiți uleiurile esențiale. Dintre uleiurile înrudite vă poate interesa și uleiul de eucalipt cu parfumul lui proaspăt sau uleiul de lavandă, care se numără printre cele mai blânde.

Întrebări frecvente

În cosmetică și aromaterapie se folosește tradițional la îngrijirea pielii mai grase și problematice, pentru imperfecțiuni, în produsele pentru păr și în rețetele pentru curățarea naturală. Întotdeauna vorbim despre o folosire externă, diluată, nu despre un tratament.

Pentru majoritatea oamenilor uleiul nediluat pe piele nu se recomandă, fiindcă poate irita și provoca o reacție. Diluați-l întotdeauna într-un ulei purtător și faceți mai întâi un test pe o suprafață mică. Pe față se aplică doar punctual și în cantitate mică.

Diluarea cosmetică obișnuită este în jurul unu până la două procente, adică aproximativ o picătură de ulei esențial la o linguriță de ulei purtător, de exemplu de migdale sau de jojoba. La pielea sensibilă alegeți mai degrabă o concentrație mai slabă.

Da, uleiul de arbore de ceai este foarte toxic pentru pisici și câini deja la cantități mici. Nu îl folosiți pe animale și nici în imediata lor apropiere fără consultarea unui medic veterinar. La semne precum salivare, slăbiciune sau tremur căutați imediat un veterinar.

Nu. Uleiul de tea tree nu se administrează niciodată intern, înghițirea lui este toxică și poate provoca tulburări serioase. Ține exclusiv de folosirea externă, cosmetică, în formă diluată.

Nu. Tea tree este un ingredient cosmetic și aromaterapeutic, nu un medicament. La îngrijirea pielii mulți îl preferă, însă problemele cutanate precum acneea sau infecțiile țin de dermatolog. Acest articol nu înlocuiește îngrijirea medicală.

Atenție: Acest articol are caracter informativ și se referă la folosirea cosmetică și aromaterapeutică. Uleiul de tea tree nu este un medicament și nu înlocuiește îngrijirea medicală. Diluați întotdeauna uleiurile esențiale într-un ulei purtător, faceți un test de toleranță și nu le administrați intern. Tea tree este foarte toxic pentru pisici și câini, de aceea țineți-l departe de ele și consultați un medic veterinar pentru difuzarea în jurul lor. În timpul sarcinii, la alăptare și la copii consultați un medic sau un farmacist înainte de folosire.

Tomáš Sokol, fondatorul Flexity
Tomáš Sokol Fondatorul Flexity & instructor de mișcare Verificat de specialiștii echipei Flexity

Surse